Profețiile lui Isaia care Contestă Religiile Create prin Înșelăciunea Imperiului Roman

Profețiile lui Isaia care Contestă Religiile Create prin Înșelăciunea Imperiului Roman █

Creștinismul, Islamul și Profeția Incomodă pentru Roma
DOGMA COMUNĂ
(Creștinism și Islam)

Creștinismul și islamul susțin că Gabriel a anunțat nașterea din fecioară a lui Isus pentru a împlini profeția lui Isaia (Matei 1 / Coranul 19).

Dar Isaia 7:14–16 nu îl anunță pe Isus și nici nu vorbește despre o „fecioară perpetuă”.

Semnul i-a fost dat regelui Ahaz și trebuia să se împlinească imediat, înainte ca copilul să știe să deosebească binele de rău.

Isaia vorbește despre o tânără femeie, nu despre o femeie care a rămas fecioară după naștere.

Împlinirea are loc prin Ezechia, un rege credincios din vremea lui Ahaz:

El a distrus șarpele de bronz (2 Regi 18:4–7)

Dumnezeu era cu el (Emanuel)

Înfrângerea Asiriei profețită de Isaia (2 Regi 19:35–37)

Doctrina nașterii perpetuu virginale, împărtășită de creștinism și islam, nu provine de la Isaia, ci dintr-o reinterpretare ulterioară impusă de Roma.

Aceste contradicții nu vin de la Dumnezeu. Un imperiu tiranic nu voia popoare care să ceară respect pentru demnitatea lor, ci popoare îngenuncheate.

Mai jos este explicat în detaliu cum, potrivit textelor biblice, profeția lui Isaia despre fecioară s-a împlinit prin regele Ezechia.

În jurul anului 1440 î.Hr., Iehova i-a poruncit lui Moise să facă un șarpe de bronz și să-l pună pe un stâlp pentru ca oricine îl privea să fie vindecat; El nu a poruncit niciodată ca acesta să fie venerat, rugat sau folosit ca obiect de rugăciune ori închinare.

Context — Numeri 21:4–9
Israeliții s-au plâns împotriva lui Dumnezeu și a lui Moise în pustiu, iar Iehova a trimis șerpi veninoși care au mușcat și au ucis pe mulți. Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să facă un șarpe de bronz și să-l pună pe un stâlp. Oricine era mușcat, dacă privea șarpele de bronz, rămânea în viață.

Aproximativ șapte secole mai târziu, în jurul anului 715 î.Hr., regele Ezechia a distrus șarpele de bronz deoarece poporul lui Israel începuse să i se închine și să-i ardă tămâie. Aceasta era o încălcare clară a legii lui Dumnezeu și o denaturare a scopului său original ca simbol al vindecării (Numeri 21:4–9). De aceea Ezechia l-a îndepărtat în timpul reformelor sale religioase, așa cum este relatat în 2 Regi 18:4.

Armata asiriană dormea încrezătoare.

Rabșache l-a provocat pe Ezechia spunând:

„În cine îți pui încrederea? Niciun dumnezeu nu a eliberat vreun popor din mâna mea” (2 Regi 18:19–35).

Ezechia a urcat la templu și s-a rugat lui Iehova, cerând ca Numele Său să fie apărat înaintea națiunilor (2 Regi 19:14–19).

În acea noapte, Iehova a trimis un singur înger, care a ucis 185.000 de soldați asirieni (2 Regi 19:35; Isaia 37:36).

Sanherib a fugit la Ninive umilit și fără armată (2 Regi 19:36).

Această eliberare nu a fost întâmplătoare. Isaia îi dăduse lui Ahaz un semn imediat: o tânără femeie din vremea lui urma să zămislească și, înainte ca copilul să crească, Iuda avea să fie eliberată de vrăjmașii săi (Isaia 7:10–16).

Ezechia, fiul lui Ahaz, a văzut acea împlinire (2 Regi 18–19).