Imaginile Diavolului au fost prezentate drept imagini ale sfinților█
De la Marte la Sfântul Mihail: Cum Imperiul Roman a dat aripi statuilor sale: imaginea Diavolului a fost prezentată drept imaginea sfântului.
[BLOCUL 1 – ORIGINEA ICONOGRAFIEI ȘI INTERDICȚIA]
Ni s-a repetat până la epuizare că această imagine reprezintă binele și răul: în dreapta, Isus; în stânga, diavolul. Am fost învățați că răul este omul cu pielea închisă la culoare și părul scurt, în timp ce binele este omul cu pielea albă, părul lung și cu o aureolă sau o coroană solară deasupra capului.
Dar înainte de a considera acest lucru drept un fapt sigur, întreabă-te ceva esențial: de unde provine cu adevărat această versiune a faptelor?
Provine din Imperiul Roman și din structura ecleziastică care i-a moștenit puterea. Același imperiu care l-a executat pe Isus se închina în mod deschis zeilor solari.
Aici logica se rupe. Există texte antice precum Exodul 20 sau Deuteronomul 4 care stabilesc o interdicție clară și categorică: să nu te închini și să nu îngenunchezi în fața niciunei reprezentări, fie ea a cerului, a pământului, a oamenilor, a soarelui sau a lunii.
Dacă Imperiul Roman se închina soarelui, a persecutat mesajul original și apoi a construit Biserica oficială… de ce ar trebui să presupunem că convertirea sa a fost sinceră? Dacă astăzi ni se cere să îngenunchem în fața unor reprezentări și elemente care reproduc direct simbolistica solară, nu vedem oare exact aceeași închinare imperială, dar sub un alt nume?
Textul din Habacuc 2 pune problema cu o claritate zdrobitoare: La ce folosește o imagine mută? Oare poate ea să învețe ceva?
O sculptură sau o pictură nu ascultă, nu înțelege și nu are spirit. Interdicția de a li se aduce închinare nu este o dogmă oarbă; este o poziție rațională. O imagine nu poate face nimic pentru tine.
Asta nu înseamnă să considerăm valabil tot ceea ce a ajuns până în zilele noastre. Dacă aceste texte au trecut timp de secole prin filtrul și editarea mâinilor imperiale, manipularea textuală nu este doar o posibilitate: este o certitudine istorică. Au rescris relatările epocii lor și au modificat scrierile mai vechi pentru a-și consolida puterea.
[BLOCUL 2 – CONTRADICȚIA PĂRULUI LUNG]
Să clarificăm ceva fundamental: nu este vorba despre apărarea textului biblic și nici despre presupunerea că tot ceea ce conține este autentic. Istoria arată că manuscrisul care a ajuns până la noi a trecut prin filtre și interpolări pentru a se alinia intereselor puterii imperiale. Cu toate acestea, chiar și în interiorul acestor texte, propria logică expune fisurile tradiției vizuale care ne-a fost vândută.
Să luăm drept exemplu reprezentarea părului lung. Iconografia oficială ni l-a desenat pe Isus cu părul lung, dar dacă analizăm scrisori precum 1 Corinteni 11, narațiunea se prăbușește prin simpla sa coerență internă.
În acea scriere, Pavel afirmă explicit două lucruri: mai întâi, că el este un imitator al lui Cristos; și, în al doilea rând, că pentru un bărbat este o dezonoare sau o rușine să-și lase părul să crească.
Concluzia matematică este inevitabilă: nici acel apostol, nici Isus cel istoric nu purtau părul lung. Este o chestiune de onestitate logică elementară. Nimeni care pretinde că urmează cu fidelitate un maestru nu ar numi „rușine” însăși înfățișarea acelui maestru.
De unde provine atunci imaginea bărbatului cu părul lung, pielea deschisă la culoare și coroana solară? Nu provine din realitatea istorică și nici din contextul primului secol. Provine din asimilarea estetică romană, care a luat trăsăturile propriilor divinități păgâne și le-a pus numele lui Isus pentru a facilita controlul religios. Ne-au vândut un portret fabricat de același imperiu care a distrus mesajul original.
[BLOCUL 3 – FALACIA TENTAȚIEI DIN DEȘERT]
Ni s-a spus, de asemenea, că această pictură reprezintă presupusa ispitire a lui Isus în deșert. Cu toate acestea, atunci când analizăm textele pe care structura oficială le-a folosit pentru a susține această relatare —precum Matei 4—, cusăturile se rup din nou.
În acel pasaj este citat Psalmul 91 pentru a susține scena: „El va porunci îngerilor Săi să te păzească, pentru ca piciorul tău să nu se lovească de piatră”. Dar dacă citești Psalmul 91 în întregime, protagonistul acelui text este cineva căruia nu i se întâmplă nimic, cineva lângă care cad o mie și zece mii la dreapta sa, dar răul nu ajunge la el.
Acest scenariu nu s-a împlinit niciodată în cazul lui Isus cel istoric. El a fost executat; el a căzut în fața violenței imperiale și mulți nu au căzut înaintea lui.
Ne-au prezentat acest tablou ca pe relatarea pioasă a unei ispitiri depășite, când, în realitate, au făcut să treacă drept împlinit un text despre protecție și invulnerabilitate care nu s-a împlinit, forțându-l pentru a da valabilitate narațiunii pe care au construit-o. Este încă o dovadă a modului în care imperiul a luat fragmente incomplete pentru a forța profeții și a consolida o istorie făcută după măsura propriilor interese.
[BLOCUL 4 – CONTRADICȚIA REGATELOR ȘI A ÎNCHINĂRII]
Relatarea ispitirii adaugă un alt element care se prăbușește prin simpla analiză deductivă. Ni se spune că Satan i-a oferit lui Isus toate regatele pământului în schimbul faptului de a îngenunchea și a i se închina.
Acum, gândește-te cu răceală: dacă Satan stăpânește toate regatele pământului, este logic să presupunem cărțile și canoanele oficiale aprobate de imperiile acestei lumi conțin un adevăr intact? Sau nu este mai logic să concluzionăm că aceleași scrieri oficiale sunt infiltrate și editate de cei care controlează aceste regate?
Dar contradicția devine și mai evidentă atunci când analizăm comportamentul pe care i-l atribuie lui Isus în alte pasaje. În relatarea celor zece leproși vindecați, narațiunea îl prezintă pe Isus permițându-i singurului care s-a întors să îngenuncheze la picioarele lui, afirmând că numai el i-a dat slavă lui Dumnezeu.
Aici trebuie puse întrebările fundamentale: Ar cere un om drept și respectuos față de Dumnezeu ca alți oameni să îngenuncheze înaintea lui? Ar cere exact același lucru pe care, chipurile, Satan i l-a cerut în deșert?
Ni se prezintă un personaj modelat după imaginea regilor și zeilor solari imperiali, tolerând și încurajând ca oamenii să îngenuncheze înaintea lui. Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, în pasaje precum Evrei 1:6 se afirmă că toți îngerii trebuie să i se închine.
Acest lucru se lovește frontal de scrieri mai vechi precum Psalmul 97, unde se stabilește clar că închinarea îi aparține exclusiv lui Iehova —Creatorul care nu este o creatură și care nu poate muri—. Isus, în schimb, conform propriei relatări, a murit.
Piesele fabricate de imperiu pur și simplu nu se potrivesc.
[BLOCUL 5 – MANIPULAREA CITATULUI DIN PSALMUL 69]
Pentru a înlătura orice îndoială cu privire la modul în care aceste scrieri au fost manipulate și asamblate, să analizăm un exemplu concret care ne-a fost vândut drept actul suprem de iubire, dar care, atunci când examinăm sursele originale, se prăbușește complet.
Narațiunea tradițională ne spune că, fiind pe cruce, lui Isus i s-a dat oțet să bea pentru a „împlini o Scriptură” și că în acel moment s-a rugat pentru cei care îl executau, spunând: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac”. Am fost învățați să vedem acest lucru ca pe o demonstrație a iertării dusă până la ultima suflare. Dar ce spune cu adevărat profeția citată?
Referința la oțet provine din Psalmul 69. Cu toate acestea, atunci când citești contextul complet al acelui psalm, tonul nu este unul de iertare sau de iubire față de dușmani; este exact opusul.
Protagonistul acelui psalm nu cere iertare pentru cei care îl martirizează. El cere judecată: cere ca ospățul dușmanilor săi să se transforme într-o capcană, ca ochii lor să fie orbiți și ca mânia să cadă asupra lor.
Cum este posibil ca un act prezentat drept iertarea supremă să citeze drept susținere un text în care protagonistul cere distrugerea agresorilor săi?
Aici este dezvăluită cusătura editării romane. Au luat versete izolate pentru a forța împlinirea presupuselor profeții, creând o relatare pioasă care promova resemnarea și supunerea în fața opresorului, în timp ce ignorau în mod deliberat contextul original al scrierii. Ne-au vândut o poveste cosmetizată de aceleași mâini care au editat cartea.
[BLOCUL 6 – INVERSAREA IMAGINII]
În fața acestor dovezi și contradicții istorice, concluzia este inevitabilă: Imperiul Roman nu a adoptat și nu a predicat niciodată învățătura originală pe care a persecutat-o, ci a absorbit-o și a modelat-o după conveniența sa.
De aceea, întrebarea definitivă trebuie pusă observând direct iconografia care ne-a fost impusă.
Privește cu atenție această reprezentare. Dacă cadrul istoric al Iudeii din primul secol indică faptul că populația locală avea tenul mai închis și purta părul scurt —în concordanță cu scrisorile atribuite lui Pavel—, este contradictoriu ca figura „dreptului” să fi fost desenată cu trăsături nordice, păr lung și elemente solare imperiale.
Oare nu cumva istoria a fost inversată complet? Cine îl reprezintă cu adevărat pe opresor în acea pictură și cine îl reprezintă pe omul drept care a refuzat să se supună imperiului?
Imperiul și-a îmbrăcat propria imagine în mantia sfințeniei și a reprezentat trăsăturile poporului supus sub figura adversarului. Am fost învățați să venerăm estetica dominatorului și să respingem aspectul real al celor persecutați.
Gândește-te. Răspunsul nu se află în credința oarbă, ci în a pune sub semnul întrebării cui îi este de folos imaginea în fața căreia îngenunchezi.
[BLOCUL 7 – ESTETICA MILITARĂ A PRESUPUSEI IMAGINI]
Dacă mai există încă vreo îndoială cu privire la modul în care s-a perpetuat estetica celui care supune, este suficient să observăm presupusa imagine cu care l-au reprezentat pe protectorul ceresc, Sfântul Mihail.
Privește cu atenție statuile și picturile oficiale. Nu vezi acolo o entitate spirituală; vezi literalmente imaginea unui legionar roman. Este echipat cu coif, cuirasă, sabie ridicată și sandale militare. Este replica aproape exactă a statuilor zeului Marte pe care Roma îl venera deja.
Înșelătoria iconografică este absolută: i-au învățat pe oameni să îngenuncheze în fața unei reprezentări îmbrăcate exact ca soldații care i-au persecutat și i-au executat pe adevărații adepți.
Au luat figura opresorului militar, i-au adăugat aripi și le-au spus oamenilor că aceea era imaginea protectorului. A-i învăța pe oameni să venereze estetica dominatorului este dovada că imperiul nu și-a schimbat devoțiunea, ci doar a schimbat numele statuilor sale.
«Face parte dintr-un tipar mai mare. Mielul adevărat se abate de la carne, dar lupul deghizat în miel se repede asupra ei. Război: un politician care minte, un fabricant de arme care câștigă și sclavi care mor crezând că este pentru onoare.
«Arată-ți adevărata putere!» — Zeus îl provoacă pe Gabriel //192
Când inteligența descoperă înșelătoria… ¡Mâinile digitale, la treabă! //453
«Nu te cred nici când spui că pomii fructiferi existau înaintea Soarelui. Vrei să-mi spui că făceau fotosinteză cu ajutorul unei lanterne?» //1028
Gabriel împotriva lui Zeus și a forței mulțimii sale. //352
Luca 19:12 a spus: ‘Un om de neam ales s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească o împărăție și apoi să se întoarcă… Dar concetățenii lui îl urau și au trimis după el o delegație, spunând: Nu vrem ca acesta să domnească peste noi. Și s-a întâmplat că, după ce s-a întors, primind împărăția (îi răsplătește cu dreptate pe cei care au făcut ceea ce este drept, dar…), a spus și: Cât despre acei vrăjmași ai mei, care nu au vrut să domnesc peste ei, aduceți-i aici și decapitați-i înaintea mea.’ Unde își iubește regele cel nobil vrăjmașii? La fel ca în pilda vierilor răi, nu există iubire pentru vrăjmașii regelui (Psalmii 2:4). //576
Geneza 20:4–5 ‘Nu te vei pleca înaintea chipului niciunui lucru care există în cer (păsări, luna, soarele etc.), pe pământ (oameni, șerpi, viței de aur, pirit (pirita este un mineral care are forma unui cub) etc.) sau în apă (pești etc.).’ Leviticul 26:1 ‘Să nu vă faceți idoli sau chipuri cioplite, să nu ridicați statui și să nu puneți pietre pictate în țară ca să vă închinați lor, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’ Când o persoană îngenunchează înaintea unei imagini pentru a se ruga sau pentru a-i arăta respect, atunci acea persoană se închină acelei imagini; imaginea devine idolul său. De aceea, Dumnezeu a aprobat ca regele Ezechia să distrugă șarpele de aramă pe care Dumnezeu îi poruncise lui Moise să-l facă, deoarece, atunci când Dumnezeu a poruncit să fie făcute imagini specifice pentru scopuri specifice, Dumnezeu nu a poruncit niciodată ca acele imagini să fie adorate. 2 Regi 18:4 ‘El a îndepărtat înălțimile, a sfărâmat stâlpii idolești, a tăiat stâlpii Așerei și a zdrobit șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, deoarece până atunci israeliții îi ardeau tămâie; și l-a numit Nehuștan.’ Biblia și Coranul împărtășesc o minciună comună care le dezvăluie originea romană. Biblia spune că îngerul Gabriel a anunțat că Isus se va naște dintr-o femeie fecioară pentru a împlini o profeție a lui Isaia, iar Coranul spune și el că îngerul Gabriel a anunțat nașterea lui Isus dintr-o fecioară. Dar acest lucru nu este adevărat, deoarece Isaia a profețit nașterea unui rege credincios care a distrus șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, deoarece acea creatură era venerată. În plus, Isaia nu a spus niciodată că femeia va rămâne fecioară chiar și după ce va rămâne însărcinată pentru a-l naște pe regele Ezechia, fiul lui Ahaz; Dumnezeu era cu Ezechia și, împreună cu slujitorii săi credincioși, de aceea Ezechia era Emanuel (citește Isaia 7 și leagă-l de 2 Regi 18). a) Ei venerează statui sau se roagă numelor uneia sau mai multor creaturi. b) Nașterea lui Isus dintr-o fecioară este o credință comună în creștinism și islam. Islam c) Ei venerează un cub. Iudaism d) Ei venerează un zid. Creștinism — Islam — Iudaism e) Aceste religii îi fac pe oameni să se roage creaturilor sau să se plece înaintea obiectelor făcute de oameni pentru a se umili înaintea lor, iar aceasta este ceea ce a condamnat profetul Isaia (Isaia 2:8–9). Este necesar să obținem dovezi arheologice ale înșelăciunii atunci când avem deja o dovadă logică? Așa-numitele mesaje sacre nu sunt coerente. Cum poate același Dumnezeu să protejeze un ucigaș de pedeapsa cu moartea în Geneza 4:15 și apoi să-i condamne la moarte pe ucigași în Numeri 33:35? Dacă Roma i-a ucis pe cei pe care i-a persecutat, iar cei pe care i-a persecutat aparțineau unei religii pe care Roma nu o accepta, un lucru este clar pentru mine: acea religie nu putea fi o religie nouă care să nege legea și profețiile poporului evreu, ci mai degrabă aceeași religie care exista deja înainte de Isus. De fapt, potrivit Bibliei, Isus a venit să confirme legea și profeții. Dacă iudaismul conține în esență acest lucru, de ce să nu afirmăm că religia lui Isus era de fapt iudaismul? Deși nu iudaismul actual, lucru pe care îl voi demonstra: așa cum am arătat, a-i trata bine pe toți pentru că am dori să fim tratați în același fel și a ne iubi dușmanul nu sunt în acord nici cu legea, nici cu profeții. Cu toate acestea, potrivit Bibliei, Isus a spus că aceste învățături rezumă legea și profeții. Cu toate acestea, am arătat deja că aceste doctrine nu numai că contrazic principiul ‘ochi pentru ochi’ al legii și pe Dumnezeul care își urăște dușmanii și își iubește prietenii, așa cum este descris de profeți, ci provin și de la înțeleptul grec Cleobulus din Lindos. Dacă Roma a fost capabilă să prezinte învățăturile unui grec drept învățăturile regelui credincios al evreilor, ce ne garantează că nu a modificat și textele a ceea ce Roma numea Vechiul Testament? Și dacă aceste texte coincid cu ceea ce cunoaștem astăzi drept iudaism, ar trebui să avem încredere că acesta este iudaismul autentic care a fost persecutat de Roma? //778
«
Unii îngenunchează în fața imaginilor, în timp ce alții își umplu buzunarele hrănind acea credință oarbă. Cuvântul lui Satana: ‘Să fie șters “ochi pentru ochi”: împărăția mea se clădește pe ochi închiși și mâini care dau ce e al lor fără să ceară nimic.’ Chiar nimeni nu a observat asta? BCA 71 25[435] 79 , 0007
│ Romanian │ #EIUUT
Mâna lui Dumnezeu împotriva idolilor. (Limba videoclipului:Bengali) /263/ https://youtu.be/vod7ZAc5tII,
Day 193
Copaci fără Soare? Contradicția din Geneza 1 (Limba videoclipului:Indoneziană) /383/ https://youtu.be/XLzjXON6vy0
«Pilda administratorului necredincios ca avertisment despre cei necredincioși care ar altera mesajul.
În pilda administratorului necredincios, un administrator este descoperit risipind bunurile stăpânului său, iar acesta îi spune: ‘Nu vei mai fi administrator.’ Atunci omul se gândește la viitorul său și decide să modifice datoriile datornicilor pentru a le câștiga favoarea și pentru a-și asigura un loc unde să trăiască (Luca 16:1-8).
Dar… dacă pilda ascundea un mesaj mai profund? Isus vorbea constant împotriva celor necredincioși și corupți.
Atunci apare o întrebare tulburătoare: știa Isus că, mai târziu, oameni necredincioși aveau să schimbe mesajul original, așa cum administratorul a modificat socotelile stăpânului său?
Și dacă sinoadele romane au fost reflecția acelei pilde? Și dacă o parte din ceea ce mai târziu a fost prezentat drept adevăr despre Isus a fost, în realitate, o versiune modificată a învățăturii sale originale?
Pentru că ceva nu s-a potrivit niciodată pe deplin.
Pe de o parte: ‘Fericiți cei care flămânzesc și însetează după dreptate’ (Matei 5:6).
Pe de altă parte: ‘Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte’ (Exodul 21:24, Leviticul 24:20, Deuteronomul 19:21).
Și de asemenea: ‘Nu vă împotriviți celui rău’ și ‘iubiți-vă dușmanii’ (Matei 5:39-44).
Mai mult: ‘Să nu credeți că am venit să desființez legea… ci să o împlinesc’ (Matei 5:17-18).
Îți poți imagina că un mesaj care spune acest lucru ar putea fi coerent?: ‘Fericiți cei care flămânzesc și însetează după dreptate… atâta timp cât uită de ochi pentru ochi și iubesc dușmanul dreptății’.
A avertizat Isus, prin pilda administratorului necredincios, că Roma persecutorie avea să-i altereze mesajul atunci când s-a văzut condamnată de acesta?
«
«În Marcu 3:29 se avertizează despre ‘păcatul împotriva Duhului Sfânt’, considerat de neiertat. Totuși, istoria și practica Romei dezvăluie o inversare morală alarmantă: adevăratul păcat de neiertat, conform dogmei lor, nu este violența sau nedreptatea, ci punerea sub semnul întrebării a credibilității Bibliei pe care ei înșiși au creat-o și au modificat-o. Între timp, crime grave precum uciderea unor nevinovați au fost ignorate sau chiar justificate de aceeași autoritate care pretindea infailibilitate. Această postare analizează modul în care a fost construit acest ‘păcat unic’ și felul în care instituția l-a folosit pentru a-și proteja puterea și pentru a justifica nedreptățile istorice.
În scopuri contrare lui Cristos se află Anticristul. Dacă citiți Isaia 11, veți vedea misiunea lui Cristos în a doua Sa venire, și nu este aceea de a-i favoriza pe toți, ci doar pe cei drepți. Însă Anticristul este incluziv; în ciuda faptului că este nedrept, el vrea să urce pe arca lui Noe; în ciuda faptului că este nedrept, el vrea să iasă din Sodoma împreună cu Lot… Fericiți sunt cei cărora aceste cuvinte nu li se par jignitoare. Cel care nu se simte jignit de acest mesaj, acela este drept, felicitări lui: Creștinismul a fost creat de romani, doar o minte prietenoasă cu celibatul, specifică liderilor greci și romani, dușmani ai evreilor din antichitate, ar putea concepe un mesaj ca cel care spune: ‘Aceștia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci au rămas feciorelnici. Ei îl urmează pe Miel oriunde merge. Ei au fost răscumpărați dintre oameni, ca prime roade pentru Dumnezeu și Miel’ în Apocalipsa 14:4, sau un mesaj similar acestuia: ‘Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer’, în Matei 22:30. Ambele mesaje sună ca și cum ar proveni de la un preot romano-catolic, și nu de la un profet al lui Dumnezeu care caută această binecuvântare pentru sine: Cine găsește o soție, găsește un bine și obține favoare de la Domnul (Proverbe 18:22), Levitic 21:14 Femeie văduvă, sau divorțată, sau necinstită, sau prostituată, el să nu ia; ci o fecioară din poporul lui să ia de soție.
Nu sunt creștin; sunt henoteist.
Cred într-un Dumnezeu suprem deasupra tuturor și cred că există mai mulți zei creați — unii credincioși, alții înșelători.
Mă rog doar Dumnezeului suprem.
Dar, deoarece am fost îndoctrinat din copilărie în creștinismul roman, am crezut în învățăturile lui timp de mulți ani.
Am aplicat acele idei chiar și atunci când bunul simț îmi spunea altceva.
De exemplu — ca să spun așa — am întors și celălalt obraz unei femei care deja mă lovise pe unul.
O femeie care, la început, s-a purtat ca o prietenă, dar apoi, fără niciun motiv, a început să mă trateze ca și cum aș fi fost dușmanul ei, cu un comportament ciudat și contradictoriu.
Influențat de Biblie, am crezut că devenise o dușmană din cauza unei vrăji și că avea nevoie de rugăciune ca să redevină prietena care fusese cândva (sau pretinsese că este).
Dar, în cele din urmă, totul s-a înrăutățit.
De îndată ce am avut ocazia să cercetez mai adânc, am descoperit minciuna și m-am simțit trădat în credința mea.
Am ajuns să înțeleg că multe dintre acele învățături nu proveneau din adevăratul mesaj al dreptății, ci din elenismul roman infiltrat în Scripturi.
Și am confirmat că fusesem înșelat.
De aceea, acum denunț Roma și frauda ei.
Nu lupt împotriva lui Dumnezeu, ci împotriva calomniilor care i-au corupt mesajul.
Proverbele 29:27 declară că cel drept urăște pe cel rău.
Totuși, 1 Petru 3:18 susține că cel drept a murit pentru cei răi.
Cine ar putea crede că cineva ar muri pentru cei pe care îi urăște?
A crede asta înseamnă a avea credință oarbă; înseamnă a accepta incoerența.
Iar când se predică credința oarbă, nu este oare pentru că lupul nu vrea ca prada sa să vadă înșelăciunea?
Iehova va striga ca un războinic puternic: ‘Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei!’
(Apocalipsa 15:3 + Isaia 42:13 + Deuteronomul 32:41 + Naum 1:2–7)
Și ce zici de așa-zisa ‘iubire pentru dușmani’, pe care, potrivit unor versete biblice, Fiul lui Iehova ar fi predicat-o — chemând oamenii să imite perfecțiunea Tatălui prin dragoste universală?
(Marcu 12:25–37, Psalmul 110:1–6, Matei 5:38–48)
Aceasta este o minciună răspândită de dușmanii Tatălui și ai Fiului.
O doctrină falsă născută din amestecul elenismului cu cuvintele sfinte.
«
1 کیا یسعیاہ کی ویران شہروں کے بارے میں پیش گوئی پہلے ہی پوری ہو چکی ہے؟ https://ellameencontrara.com/2026/08/08/idi22-isaiah6-13/ 2 Sino ang may pananagutan sa kasamaan, ang ‘Satanas’ ba o ang taong gumagawa ng kasamaan? https://ntiend.me/2026/07/11/sino-ang-may-pananagutan-sa-kasamaan-ang-satanas-ba-o-ang-taong-gumagawa-ng-kasamaan/ 3 Papież i wróg Diabła: Silny człowiek. https://ellameencontrara.com/2026/06/25/papiez-i-wrog-diabla-silny-czlowiek/ 4 The Judas Betrayal and the Long-Haired Jesus: Two Lies Exposed https://144k.xyz/2026/04/14/the-judas-betrayal-and-the-long-haired-jesus-two-lies-exposed/ 5 BANGUNGOT NG BIBLIKAL NA APOLOGISTA https://purifying-the-message.blogspot.com/2026/08/bangungot-ng-biblikal-na-apologista.html
«Copaci fără Soare? Contradicția din Geneza 1
Primul videoclip pune sub semnul întrebării viabilitatea biologică a poveștii lui Iona dintr-o perspectivă științifică și logică (prezența unor gaze asfixiante precum metanul și dioxidul de carbon în stomacul unui cetaceu), folosind o animație în stil LEGO, cu un ton satiric și analitic. Al doilea videoclip abordează imposibilitatea biologică a fotosintezei fără Soare (plantele în ziua a 3-a și Soarele în ziua a 4-a în Geneza 1).
[Relatarea din cartea oficială a Imperiului Roman] ‘Am scăpat de înec în mare fără să mă înec în interiorul balenei și fără să fiu descompus de acizii acesteia timp de 3 zile.’ [Cel care nu crede această relatare] ‘Nu te cred deloc. Stomacul unei balene nu conține aer respirabil, ci gaze digestive asfixiante, precum metanul și dioxidul de carbon. Un om ar muri prin asfixiere în câteva minute. Se întâmplă cumva să fi purtat un costum special cu butelii de oxigen incluse în momentul în care se presupune că ai fost înghițit de cetaceu? Pentru că buteliile de oxigen nu existau în vremea ta.’
‘Nu te cred nici când spui că pomii fructiferi existau înaintea Soarelui. Vrei să-mi spui că făceau fotosinteză cu ajutorul unei lanterne?’
Salutări din Peru. Cu câțiva ani în urmă, am întâlnit o femeie care m-a acuzat că sunt ateu pentru că i-am spus că nu cred tot ce se află în Biblie. I-am spus: cred că Dumnezeu există, dar nu cred că romanii au fost sinceri. Cred că au denaturat mesaje și le-au introdus în Biblie sub forma unor relatări oficiale, pentru a discredita mesajele despre dreptate sau pentru a le ridiculiza, batjocorind acele mesaje despre dreptate pe care nu le-au acceptat niciodată. Nu cred că un mesaj contradictoriu este sinonim cu cuvântul infailibil al lui Dumnezeu. De exemplu: în Geneza 1, cu privire la creație, se spune că Dumnezeu a făcut plantele, pomii care dau rod și orice iarbă verde în ziua a 3-a, dar abia în ziua a 4-a a făcut Soarele, stelele și Luna. Asta nu se leagă. Cum pot exista pomi fructiferi fără Soarele care le permite să efectueze fotosinteza? Nimeni nu mă poate convinge că un argument incoerent, o poveste care nu se leagă, este sinonim cu cuvântul infailibil al lui Dumnezeu.
«
«A respecta pe Dumnezeu înseamnă a respecta adevărul: un mesaj inconsistent nu poate veni de la Dumnezeu; inconsistența este demascată, nu binecuvântată. Paradoxul lui Lazăr.
Paradoxul lui Lazăr: Moare omul o singură dată sau de două ori?
Se plimbă Lazăr printre noi… și are peste 2000 de ani? Dacă Isus l-a înviat pe Lazăr, întrebarea este simplă: a murit din nou… sau are astăzi aproape 2000 de ani? În Evrei 9:27 se spune clar: ‘Oamenilor le este rânduit să moară o singură dată’. Dar în Ioan 11:43-44 se afirmă: ‘Lazăre, vino afară! Și mortul a ieșit’. Atunci nu rămân decât trei opțiuni:
Opțiunea 1: Lazăr nu a mai murit a doua oară. Dacă este așa, ar trebui să aibă aproape 2000 de ani. L-a văzut cineva?
Opțiunea 2: Lazăr chiar a murit din nou. Atunci omul nu moare ‘o singură dată’.
Opțiunea 3: Povestea a fost adăugată secole mai târziu și ni s-a spus ceva ce nu s-a întâmplat niciodată. Pe scurt: cineva a inventat-o… și milioane de oameni nu au contestat-o niciodată.
Trei opțiuni. Gândește-te bine: care dintre ele este cea mai logică? Un împărat roman ar fi putut gândi: ‘Voi spune tuturor să i se închine (Evrei 1:6), îl voi asocia cu Zeus, îi voi atribui miracole și, în final, toți se vor închina lui Jupiter, zeul nostru roman’.
Biblia vorbește și despre alte învieri: ‘Fetițo, scoală-te!’ (Marcu 5:41) — și fiica lui Iair a revenit la viață. ‘Tinere, îți zic, scoală-te!’ (Luca 7:14) — și fiul văduvei din Nain s-a ridicat. Matei 27:52-53 afirmă că, după moartea lui Isus: ‘Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră au înviat…’ Vechiul Testament relatează, de asemenea, învieri: fiul văduvei din Sarepta (1 Regi 17:17-24), fiul șunamitei (2 Regi 4:32-37) și un mort care învie atingând oasele lui Elisei (2 Regi 13:20-21).
Singura opțiune logică este: Opțiunea 3: Poveștile au fost adăugate ulterior și nu au avut loc niciodată. Deoarece această situație este absurdă: Presa îi ia un interviu lui Lazăr cel înviat, iar el le spune: ‘Evrei 9:27 spune că omul moare o singură dată, de aceea sunt încă aici’.
Dacă a existat o manipulare a mesajului, Roma nu s-ar fi putut limita la modificarea textelor recente, deoarece religia pe care a persecutat-o poseda deja scrieri cu secole înainte de existența Imperiului Roman. Prin urmare, pentru a impune un nou mesaj, a fost necesar să adapteze și textele antice pentru ca întregul să pară coerent.
Nu poate fi adevărat mesajul din Evrei 9:27 și, în același timp, ca Isus să-l fi înviat pe Lazăr, iar alți oameni să fi fost înviați cu mii de ani în urmă. Dacă este așa, unde sunt ei dacă, în realitate, se moare o singură dată?
«
«Religia pe care o apăr se numește dreptate. █
O voi găsi pe acea femeie atunci când ea mă va găsi pe mine, iar acea femeie va crede în cuvintele mele.
Imperiul Roman a trădat omenirea inventând religii pentru a o subjuga. Toate religiile instituționalizate sunt false. Toate cărțile ‘sfinte’ ale acestor religii conțin fraude. Cu toate acestea, există mesaje care au sens. Și există altele, lipsă, care pot fi deduse din mesajele legitime despre dreptate.
Daniel 12:1-13 — ‘Prințul care luptă pentru dreptate se va ridica să primească binecuvântarea lui Dumnezeu.’
Proverbe 18:22 — ‘O soție este binecuvântarea pe care Dumnezeu o dă unui bărbat.’
Levitic 21:14 — ‘El trebuie să se căsătorească cu o fecioară din credința sa, căci ea este din poporul său, care va fi eliberat când cei drepți se vor ridica.’
📚 Ce este o religie instituționalizată?
O religie instituționalizată este atunci când o credință spirituală este transformată într-o structură formală de putere, menită să controleze oamenii. Nu mai este o căutare individuală a adevărului sau a dreptății, ci devine un sistem dominat de ierarhii umane, care servește puterii politice, economice sau sociale. Ce este drept, adevărat sau real nu mai contează. Singurul lucru care contează este ascultarea.
O religie instituționalizată include:
Biserici, sinagogi, moschei, temple
Lideri religioși puternici (preoți, pastori, rabini, imami, papi etc.)
Texte ‘sfinte’ oficiale manipulate și frauduloase
Dogme care nu pot fi puse la îndoială
Reguli impuse asupra vieții personale a oamenilor
Ritualuri și ceremonii obligatorii pentru a ‘aparține’
Așa a folosit Imperiul Roman — și mai târziu și alte imperii — credința pentru a subjuga oamenii.
Au transformat sacralul într-o afacere. Și adevărul în erezie.
Dacă încă mai crezi că a asculta de o religie înseamnă a avea credință — ai fost mințit.
Dacă încă mai ai încredere în cărțile lor — ai încredere în aceiași oameni care au crucificat dreptatea.
Nu Dumnezeu vorbește în templele lor. Ci Roma. Și Roma nu a tăcut niciodată.
Trezește-te.
Cel care caută dreptatea nu are nevoie de permisiune.
Nici de o instituție.
Ea mă va găsi, iar femeia fecioară va crede în mine.
( – – )
Acesta este grâul din Biblie care distruge neghina romană din Biblie:
Apocalipsa 19:11
Apoi am văzut cerul deschis și iată un cal alb; iar cel ce ședea pe el se numea ‘Credincios și Adevărat’, și în dreptate judecă și face război.
Apocalipsa 19:19
Apoi am văzut fiara și pe împărații pământului, împreună cu oștirile lor, adunați ca să facă război împotriva celui ce ședea pe cal și împotriva oștirii lui.
Psalmii 2:2-4
‘Împărații pământului s-au răsculat, și domnitorii s-au sfătuit împreună
împotriva Domnului și împotriva Unsului Său,
zicând: ‘Să rupem legăturile lor și să aruncăm de la noi lanțurile lor.’
Cel ce șade în ceruri râde; Domnul își bate joc de ei.’
Acum, un pic de logică de bază: dacă călărețul luptă pentru dreptate, dar fiara și împărații pământului luptă împotriva lui, atunci fiara și împărații pământului sunt împotriva dreptății. Prin urmare, ei reprezintă înșelăciunea religiilor false care domnesc împreună cu ei.
Marea desfrânată Babilon, care este biserica falsă creată de Roma, s-a considerat ‘soția Unsului Domnului.’ Dar profeții mincinoși ai acestei organizații de vânzare a idolilor și de lingușire nu împărtășesc obiectivele personale ale Unsului Domnului și ale adevăraților sfinți, deoarece liderii nelegiuiți au ales calea idolatriei, celibatului sau a sanctificării căsătoriilor nelegiuite în schimbul banilor. Sediile lor religioase sunt pline de idoli, inclusiv cărți sfinte false, înaintea cărora se închină:
Isaia 2:8-11
8 Țara lor este plină de idoli; se închină la lucrarea mâinilor lor, la ceea ce au făcut degetele lor.
9 Omul este plecat, și omul s-a smerit; de aceea, nu-i ierta.
10 Intră în stâncă, ascunde-te în țărână, dinaintea înfricoșatei prezențe a Domnului și a strălucirii măreției Lui.
11 Mândria privirilor omului va fi smerită, și trufia oamenilor va fi coborâtă; și numai Domnul va fi înălțat în ziua aceea.
Proverbele 19:14
Casa și averea sunt o moștenire de la părinți, dar o soție înțeleaptă este de la Domnul.
Leviticul 21:14
Preotul Domnului nu trebuie să ia de soție nici o văduvă, nici o femeie divorțată, nici o femeie necurată sau desfrânată; ci trebuie să ia de soție o fecioară din poporul său.
Apocalipsa 1:6
Și ne-a făcut împărați și preoți pentru Dumnezeul și Tatăl Său; a Lui să fie slava și stăpânirea în veci.
1 Corinteni 11:7
Femeia este slava bărbatului.
Ce înseamnă în Apocalipsa că fiara și regii pământului se războiesc împotriva călărețului calului alb și a armatei sale?
Semnificația este clară, liderii lumii sunt mână în mână cu falșii profeți care sunt răspânditori ai religiilor false care sunt dominante printre regatele pământului, din motive evidente, care include creștinismul, islamul etc. Acești conducători sunt împotriva dreptății și adevărului, care sunt valorile apărate de călărețul calului alb și de armata sa loială lui Dumnezeu. După cum este evident, înșelăciunea face parte din cărțile sacre false pe care acești complici le apără cu eticheta de ‘Carți Autorizate ale Religiilor Autorizate’, dar singura religie pe care o apăr este justiția, apăr dreptul celor drepți de a nu fi înșelați cu înșelăciuni religioase.
Apocalipsa 19:19 Apoi am văzut fiara și împărații pământului și oștirile lor adunate ca să facă război împotriva călărețului călare și împotriva oștirii lui.
Aceasta este povestea mea:
José, un tânăr crescut în învățăturile catolice, a trăit o serie de evenimente marcate de relații complexe și manipulări. La 19 ani, a început o relație cu Monica, o femeie posesivă și geloasă. Deși Jose a simțit că ar trebui să pună capăt relației, educația sa religioasă l-a determinat să încerce să o schimbe cu dragoste. Gelozia Monicăi s-a intensificat însă, mai ales față de Sandra, o colegă de clasă care îi făcea avansuri lui Jose.
Sandra a început să-l hărțuiască în 1995 cu telefoane anonime, în care făcea zgomote cu tastatura și închise.
Într-una dintre acele ocazii, ea a dezvăluit că ea a fost cea care a sunat, după ce Jose a întrebat furios în ultimul apel: ‘Cine ești?’ Sandra l-a sunat imediat, dar în acel apel ea a spus: ‘Jose, cine sunt eu?’, Jose, recunoscându-i vocea, i-a spus: ‘Tu ești Sandra’, la care ea a răspuns: ‘Deja știi cine sunt’. Jose a evitat să se confrunte cu ea. În acel timp, Monica, obsedată de Sandra, l-a amenințat pe Jose că o va face rău Sandrei, ceea ce l-a determinat pe Jose să o protejeze pe Sandra și să-și prelungească relația cu Monica, în ciuda dorinței sale de a o pune capăt.
În cele din urmă, în 1996, Jose s-a despărțit de Monica și a decis să o abordeze pe Sandra, care inițial își manifestase interesul pentru el. Când Jose a încercat să-i vorbească despre sentimentele lui, Sandra nu i-a lăsat să se explice, l-a tratat cu cuvinte jignitoare și el nu a înțeles motivul. Jose a ales să se distanțeze, dar în 1997 a crezut că are ocazia să vorbească cu Sandra, în speranța că aceasta își va explica schimbarea de atitudine și va putea să-și împărtășească sentimentele pe care ea le-a tăcut. De ziua ei, în iulie, el a sunat-o așa cum promisese cu un an mai devreme, când erau încă prieteni – ceva ce nu a putut face în 1996 pentru că era cu Monica. Pe atunci, el credea că promisiunile nu trebuie încălcate niciodată (Matei 5:34-37), deși acum înțelege că unele promisiuni și jurăminte pot fi reconsiderate dacă sunt făcute din greșeală sau dacă persoana nu le mai merită. Când a terminat de salutat-o și era pe cale să închidă, Sandra a implorat cu disperare: ‘Stai, stai, ne putem întâlni?’ Asta l-a făcut să creadă că s-a reconsiderat și va explica în cele din urmă schimbarea ei de atitudine, permițându-i să-și împărtășească sentimentele pe care le tăcuse. Cu toate acestea, Sandra nu i-a dat niciodată răspunsuri clare, menținând intriga cu atitudini evazive și contraproductive.
În fața acestei atitudini, Jose a decis să nu o mai caute. Atunci a început hărțuirea telefonică constantă. Apelurile au urmat același tipar ca în 1995 și de data aceasta au fost direcționate către casa bunicii sale paterne, unde locuia Jose. Era convins că este Sandra, din moment ce Jose îi dăduse recent numărul Sandrei. Aceste apeluri au fost constante, dimineața, după-amiaza, noaptea și dimineața devreme și au durat luni de zile. Când un membru al familiei răspundea, nu închidea, dar când răspundea José, se auzea clicurile tastelor înainte de a închide.
Jose i-a cerut mătușii sale, proprietarul liniei telefonice, să solicite o înregistrare a apelurilor primite de la compania de telefonie. El a plănuit să folosească acele informații ca dovadă pentru a contacta familia Sandrei și a-și exprima îngrijorarea cu privire la ceea ce încerca ea să obțină cu acest comportament. Cu toate acestea, mătușa lui și-a minimizat argumentul și a refuzat să ajute. În mod ciudat, nimeni din casă, nici mătușa, nici bunica din tată, nu părea să fie revoltat de faptul că apelurile au avut loc și dimineața devreme și nu s-au obosit să caute cum să-i oprească sau să identifice persoana responsabilă.
Aceasta avea un aspect ciudat de tortură orchestrată. Chiar și atunci când José i-a cerut mătușii sale să deconecteze cablul telefonic noaptea pentru a putea dormi, ea a refuzat, argumentând că unul dintre copiii ei, care trăia în Italia, ar putea suna oricând (având în vedere diferența de fus orar de șase ore dintre cele două țări). Ceea ce făcea totul și mai ciudat era fixația Monicăi asupra Sandrei, chiar dacă nici măcar nu se cunoșteau. Monica nu studia la institutul unde erau înmatriculați José și Sandra, dar a început să devină gelos pe Sandra de când a ridicat un dosar care conținea un proiect de grup al lui José. Dosarul conținea numele a două femei, inclusiv Sandra, dar dintr-un motiv ciudat, Monica a devenit obsedată doar de numele Sandrei.
Deși José a ignorat inițial telefoanele Sandrei, de-a lungul timpului a cedat și a contactat-o din nou pe Sandra, influențat de învățăturile biblice care sfătuiau să se roage pentru cei care îl persecutau. Cu toate acestea, Sandra l-a manipulat emoțional, alternând insulte și cereri ca el să o caute în continuare. După luni de acest ciclu, Jose a descoperit că totul era o capcană. Sandra l-a acuzat în mod fals de hărțuire sexuală și, de parcă nu era suficient de rău, Sandra a trimis niște criminali să-l bată pe Jose.
În acea marți seară, José nu avea nicio idee că Sandra îi pregătise deja o ambuscadă.
Cu câteva zile înainte, José îi povestise prietenului său Johan despre comportamentul ciudat al Sandrei. Johan a crezut și el că, poate, Sandra era sub influența unei vrăji făcute de Monica.
În acea seară, José s-a întors în vechiul său cartier, unde locuise în 1995. Din întâmplare, s-a întâlnit cu Johan acolo. În timpul conversației lor, Johan i-a sugerat lui José să o uite pe Sandra și să meargă împreună într-un club de noapte pentru a se distra.
‘Poate vei întâlni o altă fată care te va face să o uiți pe Sandra.’
Lui José i-a plăcut ideea, așa că cei doi s-au urcat într-un autobuz spre centrul orașului Lima.
Pe drum, autobuzul a trecut pe lângă institutul IDAT, unde José era înscris la un curs de sâmbătă. Dintr-o dată, și-a amintit ceva.
‘Ah! Încă nu mi-am plătit taxa!’
Banii pe care îi avea proveneau din vânzarea computerului său și dintr-o săptămână de muncă într-un depozit. Dar acea slujbă fusese extrem de grea – îi obligau pe angajați să lucreze 16 ore pe zi, deși în acte figurau doar 12 ore. Mai rău, dacă cineva nu lucra întreaga săptămână, nu era plătit deloc. Așa că José a renunțat la acea slujbă.
I-a spus lui Johan:
‘Eu studiez aici în fiecare sâmbătă. Dacă tot suntem prin zonă, hai să coborâm, îmi plătesc taxa și apoi continuăm spre club.’
Dar imediat ce a coborât din autobuz, José a rămas uimit – a văzut-o pe Sandra stând acolo, chiar pe colțul străzii!
I-a spus lui Johan:
‘Johan, nu-mi vine să cred! Acolo este Sandra! Ea este fata despre care îți vorbeam, cea care se comportă ciudat. Așteaptă-mă aici, vreau doar să o întreb dacă a primit scrisoarea mea și să îmi explice ce vrea de la mine cu toate aceste apeluri.’
Johan a rămas pe loc, iar José s-a apropiat de Sandra și a întrebat-o:
‘Sandra, ai primit scrisorile mele? Poți să-mi explici ce se întâmplă?’
Dar, înainte să termine de vorbit, Sandra a făcut un semn cu mâna.
Totul părea planificat – dintr-o dată, trei bărbați au apărut din direcții diferite! Unul era în mijlocul străzii, unul în spatele Sandrei, iar al treilea chiar în spatele lui José!
Cel care stătea în spatele Sandrei a vorbit primul:
‘Deci tu ești hărțuitorul care o urmărește pe verișoara mea?’
José, surprins, a răspuns:
‘Ce? Eu o hărțuiesc? Dimpotrivă, ea este cea care mă hărțuiește! Dacă ai citi scrisoarea mea, ai înțelege că doar voiam răspunsuri despre apelurile ei!’
Dar, înainte să mai spună ceva, unul dintre bărbați l-a prins brusc pe José de gât din spate și l-a trântit la pământ. Apoi, împreună cu cel care pretindea că este verișorul Sandrei, au început să-l lovească cu picioarele, în timp ce al treilea îi căuta prin buzunare!
Trei împotriva unuia, și el deja la pământ – o luptă total inegală!
Din fericire, Johan a intervenit și a început să se lupte cu atacatorii, oferindu-i lui José ocazia să se ridice. Dar atacatorul al treilea a început să arunce cu pietre spre José și Johan!
În acel moment, un polițist de la circulație s-a apropiat și a oprit bătaia. S-a uitat la Sandra și i-a spus:
‘Dacă acest tânăr te hărțuiește, de ce nu-l denunți?’
Sandra, vizibil nervoasă, s-a retras rapid, știind că acuzația ei era falsă.
José, deși furios pentru această trădare, nu avea suficiente dovezi pentru a o denunța pe Sandra pentru hărțuirea ei constantă. Așa că nu a putut merge la poliție.
Dar cel mai neliniștitor gând pentru el a fost:
‘Cum a știut Sandra că voi fi aici în seara asta?’
El mergea la acel institut doar sâmbăta dimineața, iar această marți noapte nu făcea parte din rutina sa obișnuită!
Când și-a dat seama de acest lucru, un fior i-a trecut prin corp.
‘Sandra… fata asta nu este normală. Ar putea fi o vrăjitoare cu puteri supranaturale!’
Aceste evenimente au lăsat o amprentă profundă asupra lui Jose, care caută dreptate și să-i demască pe cei care l-au manipulat. În plus, el caută să deraieze sfaturile din Biblie, precum: roagă-te pentru cei care te jignesc, pentru că urmând acel sfat, a căzut în capcana Sandrei.
mărturia lui Jose.
Eu sunt José Carlos Galindo Hinostroza, autorul blogurilor: https://gabriels.work
și al altor bloguri.
M-am născut în Peru. Aceasta este o fotografie cu mine din 1997, când aveam 22 de ani. În acea perioadă, eram prins în intrigile Sandrei Elizabeth, o fostă colegă de la institutul IDAT. Eram confuz cu privire la ceea ce i se întâmpla (ea m-a hărțuit într-un mod foarte complex și extins, prea lung pentru a fi explicat în această imagine, dar povestesc totul în partea de jos a acestui blog: și în acest videoclip:
). Nu am exclus posibilitatea ca fosta mea iubită, Mónica Nieves, să-i fi făcut vreo vrăjitorie.
Căutând răspunsuri în Biblie, am citit în Matei 5:
‘Rugați-vă pentru cei care vă insultă.’
În acele zile, Sandra mă insulta, în timp ce îmi spunea că nu știa ce i se întâmpla, că voia să rămânem prieteni și că ar trebui să continui să o sun și să o caut din nou și din nou. Și așa a fost timp de cinci luni. Pe scurt, Sandra a pretins că este posedată de ceva pentru a mă ține confuz.
Minciunile din Biblie m-au făcut să cred că oamenii buni se pot comporta rău din cauza unui spirit malefic. De aceea, sfatul de a mă ruga pentru ea nu mi s-a părut atât de absurd, pentru că la început Sandra se prefăcea că este prietena mea, iar eu am căzut în capcana ei.
Hoții folosesc adesea strategia de a pretinde intenții bune:
Pentru a fura din magazine, pretind că sunt clienți.
Pentru a cere zeciuieli, pretind că predică cuvântul lui Dumnezeu, dar de fapt predică cel al Romei.
Sandra Elizabeth s-a prefăcut că este prietena mea, apoi s-a prefăcut că este o prietenă în dificultate, căutându-mi ajutorul, dar totul era doar o capcană pentru a mă calomnia și pentru a mă atrage într-o ambuscadă cu trei infractori. Probabil din răzbunare, pentru că, cu un an înainte, îi refuzasem avansurile deoarece eram îndrăgostit de Mónica Nieves, căreia i-am fost fidel.
Dar Mónica nu avea încredere în fidelitatea mea și chiar a amenințat că o va ucide pe Sandra Elizabeth. Așa că am decis să mă despart de Mónica încet, pe parcursul a opt luni, pentru ca ea să nu creadă că este din cauza Sandrei.
Dar cum mi-a răsplătit Sandra Elizabeth? Prin calomnie. M-a acuzat fals de hărțuire sexuală și, sub acest pretext, le-a ordonat la trei infractori să mă bată – și totul s-a petrecut sub ochii ei.
Povestesc toate acestea în blogul meu și în videoclipurile mele de pe YouTube:
Nu vreau ca alți oameni drepți să treacă prin ceea ce am trecut eu, de aceea am creat acest text.
Știu că acest adevăr îi va enerva pe cei nedrepți, cum ar fi Sandra, dar adevărul, la fel ca Evanghelia autentică, îi favorizează doar pe cei drepți.
Răul familiei lui Jose îl umbrește pe cel al Sandrei:
José a suferit o trădare devastatoare din partea propriei sale familii, care nu numai că a refuzat să îl ajute să oprească hărțuirea Sandrei, dar l-a acuzat în mod fals că are o boală mintală. Membrii familiei sale au folosit aceste acuzații ca pretext pentru a-l răpi și tortura, trimițându-l de două ori în centre pentru bolnavi mintali și a treia oară într-un spital.
Totul a început când José a citit Exodul 20:5 și a încetat să mai fie catolic. Din acel moment, a fost revoltat de dogmele Bisericii și a început să le conteste pe cont propriu. De asemenea, și-a sfătuit familia să nu se mai roage la icoane. Le-a spus și că se ruga pentru o prietenă (Sandra), care părea să fie vrăjită sau posedată.
José era stresat din cauza hărțuirii, dar familia sa nu a tolerat libertatea lui de exprimare religioasă. Drept urmare, i-au distrus cariera profesională, sănătatea și reputația, internându-l în centre pentru bolnavi mintali, unde i s-au administrat sedative.
Nu doar că l-au internat împotriva voinței sale, dar, după eliberare, l-au forțat să continue să ia medicamente psihiatrice sub amenințarea unei noi internări. A luptat pentru a se elibera de această opresiune, iar în ultimii doi ani ai acestei nedreptăți, cu cariera sa de programator distrusă, a fost obligat să muncească fără salariu în restaurantul unui unchi care l-a trădat.
În 2007, José a descoperit că acel unchi îi punea medicamente psihiatrice în mâncare fără să știe. A fost datorită ajutorului unei angajate din bucătărie, Lidia, că a reușit să descopere adevărul.
Între 1998 și 2007, José a pierdut aproape 10 ani din tinerețea sa din cauza trădării familiei sale. Privind înapoi, și-a dat seama că greșeala sa a fost să apere Biblia pentru a nega catolicismul, deoarece familia sa nu i-a permis niciodată să o citească. Ei au comis această nedreptate pentru că știau că el nu avea resurse financiare pentru a se apăra.
Când, în cele din urmă, a reușit să scape de medicamentația forțată, a crezut că și-a câștigat respectul familiei sale. Unchii și verii săi materni chiar i-au oferit un loc de muncă, dar câțiva ani mai târziu l-au trădat din nou printr-un tratament ostil care l-a obligat să renunțe. Acest lucru l-a făcut să realizeze că nu ar fi trebuit niciodată să îi ierte, deoarece intențiile lor rele erau evidente.
Din acel moment, a decis să studieze din nou Biblia, iar în 2007, a început să observe contradicțiile acesteia. Treptat, a înțeles de ce Dumnezeu a permis ca familia sa să îl împiedice să o apere în tinerețe. A descoperit incoerențele biblice și a început să le denunțe în blogurile sale, unde și-a relatat și istoria credinței și suferințele îndurate din cauza Sandrei și, mai ales, a propriei sale familii.
Din acest motiv, în decembrie 2018, mama sa a încercat din nou să îl răpească, cu ajutorul unor polițiști corupți și al unui psihiatru care a emis un certificat fals. L-au acuzat că este un ‘schizofrenic periculos’ pentru a-l închide din nou, dar tentativa a eșuat deoarece el nu era acasă la acel moment.
Au existat martori ai incidentului și înregistrări audio pe care José le-a prezentat ca probe autorităților peruane în plângerea sa, care însă a fost respinsă.
Familia sa știa perfect că nu era nebun: avea un loc de muncă stabil, avea un copil și trebuia să aibă grijă de mama copilului său. Totuși, deși cunoșteau adevărul, au încercat din nou să-l răpească, folosind aceeași calomnie din trecut.
Mama sa și alți membri fanatici catolici ai familiei au condus această tentativă. Deși autoritățile i-au ignorat plângerea, José își expune dovezile în blogurile sale, evidențiind clar că răutatea familiei sale o depășește chiar și pe cea a Sandrei.
Aici este dovada răpirilor folosind calomniile trădătorilor:
‘Acest om este un schizofrenic care are nevoie urgentă de tratament psihiatric și de medicamente pe viață.’
Aici demonstrez că am un nivel ridicat de capacitate logică, ia-mi concluziile în serios. https://ntiend.me/wp-content/uploads/2026/06/math21.pdf
If b/02=19.96 then b=39.92
«Cupidon este condamnat la iad împreună cu ceilalți zei păgâni (Îgerii căzuți, trimiși la pedeapsă veșnică pentru răzvrătirea lor împotriva dreptății) █
A cita aceste pasaje nu înseamnă a apăra întreaga Biblie. Dacă 1 Ioan 5:19 spune că „întreaga lume zace în puterea celui rău”, dar conducătorii jură pe Biblie, atunci Diavolul domnește cu ei. Dacă Diavolul stăpânește cu ei, cu ei domnește și frauda. Prin urmare, Biblia conține o parte din acea fraudă, camuflată printre adevăruri. Conectând aceste adevăruri, îi putem dezvălui înșelăciunile. Oamenii drepți trebuie să cunoască aceste adevăruri, astfel încât, dacă au fost înșelați de minciunile adăugate în Biblie sau în alte cărți similare, să se poată elibera de ele.
Daniel 12:7 Și l-am auzit pe omul îmbrăcat în pânză, care era pe apele râului, ridicând mâna dreaptă și stânga la cer și jurând pe Cel ce trăiește în veci, că va fi un timp, vremuri și jumătate de timp. Și când împrăștierea puterii poporului sfânt se va împlini, toate aceste lucruri se vor împlini.
Având în vedere că „Diavolul” înseamnă „defăimător”, este firesc să ne așteptăm ca persecutorii romani, fiind adversari ai sfinților, să fi depus mai târziu mărturie falsă despre sfinți și mesajele lor. Astfel, ei înșiși sunt Diavolul și nu o entitate intangibilă care intră și iese din oameni, așa cum am fost făcuți să credem tocmai de pasaje precum Luca 22:3 („Atunci Satana a intrat în Iuda…”), Marcu 5:12-13 (demonii intră în porci) și Ioan 13:27 („După ce Satana a intrat în el”.
Acesta este scopul meu: să-i ajut pe oamenii drepți să nu-și irosească puterea crezând minciunile impostorilor care au alterat mesajul inițial, care nu a cerut niciodată nimănui să îngenuncheze înaintea nimicului sau să se roage la ceva ce a fost vreodată vizibil.
Nu întâmplător în această imagine, promovată de Biserica Romană, Cupidon apare alături de alți zei păgâni. Ei au dat nume de sfinți adevărați acestor zei falși, dar uitați-vă la cum se îmbracă acești bărbați și cum își poartă părul lung. Toate acestea sunt împotriva fidelității față de legile lui Dumnezeu, pentru că este un semn al răzvrătirii, un semn al îngerilor rebeli (Deuteronom 22:5).
Șarpele, diavolul sau Satana (calomniatorul) în iad (Isaia 66:24, Marcu 9:44). Matei 25:41: „Atunci el va spune celor din stânga lui: „Depărtați-vă de la Mine, blestemaților, în focul veșnic pregătit pentru diavol și îngerii lui.” Iadul: focul veșnic pregătit pentru șarpe și îngerii lui (Apocalipsa 12:7-12), pentru că a combinat adevărurile cu ereziile din Biblie, pentru că a creat Torse, Coranul și Coranul pentru fals. au numit apocrife, pentru a da credibilitate minciunilor din cărțile sfinte false, toate în răzvrătire împotriva dreptății.
Cartea lui Enoh 95:6: „Vai de voi, martori mincinoși, și de cei care poartă prețul nelegiuirii, căci veți pieri deodată!” Cartea lui Enoh 95:7: „Vai de voi, nedrepții care îi persecutați pe drepți, căci voi înșivă veți fi predați și persecutați din cauza acelei nelegiuiri și greutatea poverii voastre va cădea asupra voastră!” Proverbele 11:8: „Cel neprihănit va fi izbăvit de necazuri, și cel nedrept va intra în locul lui.” Proverbele 16:4: „Domnul și-a făcut toate lucrurile pentru El, chiar și pe cel rău pentru ziua răului.”
Cartea lui Enoh 94:10: „Vă spun, nedreptăților, că cel care v-a creat vă va doborî; Dumnezeu nu va avea milă de distrugerea ta, dar Dumnezeu se va bucura de distrugerea ta.” Satana și îngerii lui în iad: a doua moarte. O merită pentru că au mințit împotriva lui Hristos și a ucenicilor Săi credincioși, acuzându-i că sunt autorii blasfemiilor Romei din Biblie, cum ar fi dragostea lor pentru diavol (dușman).
Isaia 66:24: „Și vor ieși și vor vedea cadavrele oamenilor care au călcat împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri, nici focul lor nu va fi stins; și vor fi o urâciune pentru toți oamenii.” Marcu 9:44: „Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.” Apocalipsa 20:14: „Și moartea și Hades au fost aruncați în iazul de foc. Aceasta este moartea a doua, lacul de foc.”
Cuvântul lui Satana: ‘Să fie șters “ochi pentru ochi”: împărăția mea se clădește pe ochi închiși și mâini care dau ce e al lor fără să ceară nimic.’
Mergi în față și pierde-ți picioarele, pentru ca alții să poată merge liniștiți spre palate construite cu sângele tău.
Ei cer eroism de la tine, dar ei trăiesc ascunși în spatele birourilor și gărzii de corp.
Cuvântul Satanei: ‘Cel care mă urmează nu va umbla în întuneric… fericiți cei care cred fără a fi văzut lumina dovezilor.’
Profetul fals spune: „Dumnezeu iartă orice nedreptate… cu excepția criticii dogmelor noastre.”
Cuvântul lui Satana: ‘Vinde tot ce ai și dă-mi mie, pentru că cerul este în buzunarele mele.’
Lupii spun „nimeni nu este perfect” în timp ce își planifică următorul abuz fără remușcări.
Falsul profet sunt negustori de miracole: vând tăcerea unei statui și o numesc ‘credință’.
Cuvântul lui Satan: ‘Poporului asuprit le promit: voi pedepsi pe opresori în cealaltă viaţă, şi astfel ei se vor bucura de prada din aceasta… (şi în cealaltă viaţă, când voi veni cu aceleaşi minciuni ca să continui jefuirea, căci eu trăiesc în opresori şi ei trăiesc în mine.)’
Impostorul spune: „toți suntem vinovați” ca să se ascundă între cei drepți. Cel drept răspunde: „Eu nu sunt ca tine, și Dumnezeu știe asta.”
¿Sacerdotes célibes? Eso no cuadra con los sacerdotes casados del judaísmo, hostilizado por griegos y romanos perseguidores. Sean lógicos, no dogmáticos: ¿cómo puede un hombre que renuncia a una esposa bendecir el matrimonio? https://144k.xyz/2026/08/15/sacerdotes-celibes-eso-no-cuadra-con-los-sacerdotes-casados-del-judaismo-hostilizado-por-griegos-y-romanos-perseguidores-sean-logicos-no-dogmaticos-como-puede-un-hombre-que-renuncia-a/
¿Qué libro es este? https://144k.xyz/2026/09/02/que-libro-es-este/
Unii îngenunchează în fața imaginilor, în timp ce alții își umplu buzunarele hrănind acea credință oarbă. Cuvântul lui Satana: ‘Să fie șters “ochi pentru ochi”: împărăția mea se clădește pe ochi închiși și mâini care dau ce e al lor fără să ceară nimic.’ Chiar nimeni nu a observat asta?»
GABRIELS.WORK 